Moldova mizează pe energia regenerabilă, iar acest pariu devine tot mai semnificativ. În 2024, țara și-a sporit considerabil capacitățile de generare solară și eoliană, iar volumul investițiilor în sectorul verde a crescut la niveluri care păreau de negăsit până nu demult pentru o mică republică balcanică cu un sold energetic cronic deficitar.

Însă în spatele cifrelor de creștere se ascunde o9 istorie mult mai interesantă — despre cum o țară care a depins decenii la rând de gazul rusesc și de energia electrică din Transnistria își construiește în mod sistematic propria independență energetică, folosind simultan fonduri europene, capital privat și voință politică.

Moldova și energia regenerabilă: rezultatele anului 2024 și noi orizonturi

Ce se întâmplă cu energia verde a Moldovei chiar acum

Potrivit agenției Infotag, în 2024 în Moldova a fost pus în funcțiune un număr semnificativ de noi centrale electrice solare, iar capacitatea instalată totală a surselor de energie regenerabilă continuă să crească trimestru de trimestru. Aceasta nu este doar o statistică, ci o dovadă a unei schimbări sistemice în politica energetică a țării, care a început încă după criza gazelor din 2021-2022 și de atunci nu s-a mai oprit.

Factori cheie care împing acest proces înainte:

• Accesul la finanțare prin intermediul programelor europene, inclusiv prin mecanismele Green Deal și BERD
• Liberalizarea pieței de energie electrică și apariția agregatorilor de generare regenerabilă
• Creșterea cererii interne de energie pe fondul dezvoltării industriei și a infrastructurii digitale
• Voința politică a conducerii țării, care a adoptat o direcție spre integrarea europeană și decarbonizarea economiei

Generarea solară ca locomotivă a tranziției verzi

Moldova este amplasată geografic într-o zonă cu un nivel destul de ridicat de insolație solară — aproximativ 1300-1400 kWh pe metru pătrat pe an, ceea ce este comparabil cu indicatorii din sudul Germaniei și nordul Spaniei. Acest lucru face ca panourile solare să nu fie doar un trend la modă, ci o decizie fundamentată economic, cu termene reale de recuperare a investiției de la 5 la 8 ani pentru obiectivele industriale.

În 2024, investitorii privați au profitat activ de procedurile simplificate de conectare la rețea și de stimulentele fiscale pentru generarea verde. Conform datelor disponibile, numărul de cereri de conectare a instalațiilor solare la sistemul energetic național a crescut de câteva ori în comparație cu perioada anterioară, o parte semnificativă a acestor cereri fiind depusă nu de corporații mari, ci de întreprinderi mici și mijlocii.

Climatul investițional: cine și de ce investește bani în energia verde a Moldovei

Chestiunea investițiilor în energie este întotdeauna o chestiune de încredere: încredere în mediul de reglementare, în stabilitatea tarifelor și în perspectivele pe termen lung ale pieței. Iar aici Moldova face pașii corecți, formând treptat un sistem previzibil și transparent de susținere a generării din surse regenerabile.

Printre investitorii și partenerii cheie care activează în sectorul verde moldovenesc, pot fi evidențiate mai multe categorii:

• Instituții financiare internaționale — BERD, BEI și alte structuri care oferă finanțare preferențială pentru proiecte energetice
• Dezvoltatori europeni — companii din România, Austria, Germania, care văd în Moldova o piață promițătoare cu prețuri scăzute la terenuri și o cerere în creștere pentru energie electrică
• Afaceri locale — antreprenori moldoveni care s-au săturat de tarife imprevizibile și preferă propria generare în loc să cumpere energie electrică de pe piața liberă

Este remarcabil faptul că companiile europene privesc tot mai activ spre Moldova tocmai prin prisma viitoarei aderări la UE — iar acest lucru schimbă orizontul de planificare de la 3-5 ani la 10-15 ani, ceea ce este fundamental pentru proiectele energetice intensive în capital.

Independența energetică: de la lozincă la o strategie reală

Acum câțiva ani, discuțiile despre independența energetică a Moldovei sunau ca o retorică politică fără un conținut real. Țara obținea aproximativ 70-80% din energia electrică de la Centrala Termoelectrică din Cuciurgan, situată pe teritoriul Transnistriei și care funcționa pe gaz rusesc — o schemă care făcea Moldova vulnerabilă pe mai multe fronturi în același timp.

Criza energetică din 2021-2022 și încetarea ulterioară a livrărilor de gaze rusești au reprezentat un șut dur, dar într-un fel necesar, care a obligat țara să accelereze diversificarea soldului energetic. Moldova a început să importe energie electrică din România, și-a sincronizat sistemul energetic cu rețeaua europeană ENTSO-E și, în același timp, a impulsionat dezvoltarea propriei generări regenerabile.

Cifre pe care este important să le înțelegem

Astăzi, ponderea surselor regenerabile în balanța energetică a Moldovei rămâne relativ mică în cifre absolute, însă ritmul de creștere depășește semnificativ mediile europene pentru țările aflate într-o etapă similară a tranziției energetice. Conform estimărilor experților, până în 2030 Moldova este capabilă să ducă ponderea SSER în structura consumului până la 30% și peste — cu condiția menținerii impulsului investițional actual și a unui mediu de reglementare stabil.

Probleme și provocări care nu pot fi trecute sub tăcere

Ar fi nedrept să desenăm un tablou exclusiv optimist — tranziția verde a Moldovei are blocaje foarte concrete care încetinesc procesul și creează riscuri pentru investitori. Să înțelegem aceste limitări este la fel de important ca să sărbătorim realizările.

Principalele provocări sistemice pentru sectorul SSER în Moldova:

• Slăbiciunea infrastructurii de rețea — rețelele de distribuție din multe raioane ale țării nu sunt concepute pentru fluxuri bidirecționale de energie de la generarea descentralizată, ceea ce creează obstacole tehnice pentru conectarea de noi obiective
• Capacitatea limitată a sistemelor de stocare — țara duce practic lipsă de infrastructură industrială de stocare a energiei, ceea ce face ca sistemul să fie vulnerabil la instabilitatea generării solare și eoliene
• Proceduri birocratice — în ciuda simplificării declarate, procesul de obținere a autorizațiilor și de conectare la rețea încă necesită prea mult timp și efort, în special pentru proiectele de mici dimensiuni
• Deficitul de personal — specialiștii calificați în domeniul energiei regenerabile sunt extrem de puțini în țară, iar acest lucru limitează ritmul de dezvoltare a sectorului nu mai puțin serios decât factorii financiari

Moldova în contextul agendei verzi europene

Integrarea europeană a Moldovei nu este doar un proces politic, ci și o transformare economică cu angajamente concrete în domeniul climei și al energiei. Aderarea la UE înseamnă adoptarea unor cerințe stricte privind emisiile de dioxid de carbon, standardele de eficiență și cotele de energie regenerabilă — și tocmai de aceea investițiile actuale în sectorul verde ar trebui privite mai degrabă ca o pregătire pentru noile reguli ale jocului, nu ca pe niște cheltuieli.

Pactul Verde European (European Green Deal) presupune atingerea neutralității climatice până în 2050, iar pentru țările candidate acest lucru înseamnă necesitatea de a se alinia chiar acum la această traiectorie. Moldova, care a deschis negocierile de aderare la UE în 2024, și-a asumat de facto angajamente care transformă tranziția verde dintr-una dezirabilă într-una obligatorie.

Ce înseamnă acest lucru pentru mediul de afaceri și economia țării

Dezvoltarea energiei regenerabile nu este doar o problemă ecologică, ci și una strict economică. Reducerea dependenței de importurile de resurse energetice înseamnă îmbunătățirea balanței comerciale, stabilizarea tarifelor pentru industrie și populație, precum și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele conexe — de la producția și instalarea de echipamente până la mentenanță și managementul digital al sistemelor energetice.

Conform diferitelor calcule, fiecare megawatt de capacitate SSER instalată creează în medie între 5 și 15 locuri de muncă pe întreaga durată de viață a obiectului — luând în considerare construcția, exploatarea și serviciile conexe. Pentru Moldova, cu problema sa cronică a emigrației forței de muncă, aceasta nu este doar o statistică economică, ci un instrument potențial de reținere și returnare a capitalului uman.

Oportunități pentru afacerile din Moldova chiar acum

Companiile care vor reuși să își asigure poziții în energia verde în următorii 2-3 ani vor obține avantaje competitive care vor fi extrem de greu de replicat mai târziu. Este vorba despre un cost al energiei mai mic în comparație cu cel de pe piață, despre conformarea cu cerințele ESG pentru a lucra cu parteneri și cumpărători europeni, precum și despre posibilitatea de a participa la programe guvernamentale și europene de sprijinire a producției verzi.

Perspective: cum ar putea arăta portretul energetic al Moldovei până în 2030

Dacă trendul actual se menține, până la sfârșitul deceniului Moldova riscă să se transforme dintr-un importator cronic cu deficit energetic într-o țară cu o piață dezvoltată de generare verde, capabilă, în anumite condiții, să exporte surplusul de energie curată în rețelele europene. Acesta este un scenariu ambițios, dar nu fantastic — în special luând în considerare finanțarea europeană și interesul tot mai mare al investitorilor privați.

Condițiile-cheie pentru realizarea acestui scenariu rămân stabilitatea politică, continuarea cursului de integrare europeană, modernizarea infrastructurii de rețea și îmbunătățirea consecventă a cadrului de reglementare. Niciuna dintre aceste condiții nu este garantată de la sine, însă toate se află în sfera de influență a deciziilor care sunt luate chiar acum.

Sectorul energetic moldovenesc se află în pragul unui deceniu care îi va defini locul în sistemul energetic european și regional pentru generații întregi — iar modul în care țara va profita de fereastra actuală de oportunități va arăta dacă tranziția verde a fost o strategie reală sau doar niște cuvinte frumoase în rapoartele guvernamentale.

Urmăriți evoluția pieței energetice din Moldova împreună cu noi — abonați-vă la actualizări și nu ratați tendințele-cheie care modelează economia țării încă de astăzi.